Folosim cookie-uri pentru personalizarea conţinutului, pentru a recunoaşte vizitele repetate şi pentru a salva preferinţele, dar şi pentru analiza traficului de pe site. Prin continuarea navigării vă daţi acceptul pentru utilizarea lor. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să citiţi politica noastră de confidenţialitate.
Webový obsah - zobrazení

Gaze pentru sudură şi debitare

Calitatea care rezistă la temperaturi înalte

Tehnologia sudurii cuprinde o gamă largă de procedee. Standardul DIN EN 4063 defineşte peste 100 de metode de sudură diferite. Gama de gaze și aplicații pe care le oferă Messer în acest domeniu este în mod corespunzător variată.

Gazele de protecţie sunt folosite în mod obişnuit pentru sudarea oxigaz, care foloseşte amestecuri de gaz combustibil/aer sau, de preferat, amestecuri de gaz combustibil/oxigen. Gazele de protecție pentru sudare sunt, de asemenea, indispensabile pentru sudarea cu arc, unde energia termică necesară procesului provine de la un arc electric. Același lucru se aplică la sudarea TIG și MIG, unde amestecurile de gaz domină piața de astăzi. Aceste amestecuri prezintă o gamă de componente posibile, precum argon și CO2, dar și oxigen, heliu, hidrogen și azot.

O mare varietate a acestor amestecuri de gaze standardizate este acum disponibilă pentru aplicațiile menționate mai sus. Messer vinde gama sa de gaze de protecție pentru sudură într-un sistem bine structurat, folosind la nivel de Grup nume standard bazate pe materialele care sunt prelucrate:

Ferroline - Gaz protector pentru oţeluri obişnuite sau slab aliate.
Inoxline - Gaz protector pentru oţeluri înalt aliate sau oţeluri pe bază de nichel.
Aluline - Gaz protector pentru aluminiu şi metale neferoase.

Ca producător de gaze industriale avem de-a face nu numai cu acele procese care implică utilizarea gazelor industriale, dar și cu procese care sunt în concurență cu acestea. Serviciul de consultanță al Messer privind gazele de protecţie pentru sudură vă va arăta cu plăcere ce gaz protector este potrivit pentru aplicația dumneavoastră: printr-o consultare personală și prin demonstrații la fața locului.

Aceste procedee pot fi împarţite aproximativ în următoarele procese de fabricație:

Debitare / Sudură / Încărcare

Webový obsah - zobrazení

Gaze şi amestecuri pentru sudarea cu arc electric

Sudarea MAG a oţelurilor obişnuite

Produs

ISO

14175

Compoziţie
[% vol.]

Aplicaţii principale

Ar   

CO2  

O2  

He  

H2   

N2  

Ferroline C8

M20

92

8

-

-

-

-

Oţeluri obişnuite şi slab aliate, oţeluri cu granulaţie fină

Ferroline C18

M21

82

18

-

-

-

-

Ferroline C25

M21

75

25

-

-

-

-

Ferroline X4

M22

96

-

4

-

-

-

Ferroline X8

M22

92

-

8

-

-

-

Ferroline C6 X1

M24

93

6

1

-

-

-

Ferroline C12 X2

M24

86

12

2

-

-

-

Ferroline C5 X5

M23

90

5

5

-

-

-

Ferroline He20 C8

M20

72

8

-

20

-

-

Dioxid de carbon

C1

-

100

-

-

-

-

Messer vă va ajuta cu plăcere să alegeţi gazul de protecție pentru sudare.

Sudarea MAG a oţelurilor înalt aliate

Produs

ISO

14175

Compoziţie
[% vol.]

Aplicaţii principale

Ar

CO2

O2

He

H2

N2

Inoxline C2

M12

98

2

-

-

-

-

Oţeluri înalt aliate

Inoxline X2

M13

98

-

2

-

-

-

Inoxline X8

M22

92

-

8

-

-

-

Oţeluri slab şi înalt aliate

Inoxline C3 X1

M14

96

3

1

-

-

-

Inoxline C5 X5

M23

90

5

5

-

-

-

Inoxline He15 C2

M12

83

-

2

15

-

-

Oţeluri înalt aliate

Inoxline He30 H2 C

Z

67.88

0.12

-

30

2

-

Aliaje pe bază de nichel

 

Sudarea TIG a oţelurilor înalt aliate

Produs

ISO

14175

Compoziţie
[% vol.]

Aplicaţii principale

Ar

CO2

O2

He

H2

N2

Argon 4.8

I1

100

-

-

-

-

-

Toate oţelurile înalt aliate

Inoxline H2

R1

98

-

-

-

2

-

Oţeluri înalt aliate, austenitice

Inoxline H5

R1

95

-

-

-

5

-

Inoxline H7

R1

92.5

-

-

-

7.5

-

Inoxline He3 H

R1

95.5

-

-

3

1.5

-

Inoxline N2

N2

Rest

-

-

-

-

2.5

Oţeluri duplex şi super duplex

Inoxline N1

N2

Rest

 

 

 

 

1.25

 

Sudarea MIG şi TIG a aluminiului

Produs

ISO

14175

Compoziţie
[% vol.]

Aplicaţii principale

Ar

CO2

O2

He

H2

N2

Aluline He30

I3

70

-

-

30

-

-

Aluminiu şi aliajele lui

Aluline He50

I3

50

-

-

50

-

-

Aluline He70

I3

30

-

-

70

-

-

Argon 4.8

I1

100

-

-

-

-

-

Argon He90

I3

10

-

-

90

-

-

Aluminiu (catodic)

 

Formare

Produs

ISO

14175  

Compoziţie
[% vol.]

Aplicaţii principale

Ar

 CO

 O

 He 

 H2  

 N2  

Argon 4.8

  I1

100

  -

 -

 -

 -

 -

Oţeluri austenitice CrNi, Oţeluri feritice Cr, oţeluri duplex, oțeluri structurale cu    granulație fină de înaltă rezistență, materiale din aluminiu, alte metale neferoase, materiale dificil de sudat (titan, zirconiu, molibden)

Gaz de formare H5

  N5

 -

 -

 -

 -

 5

 95

 

 

Oţeluri, oţeluri NiCr austenitice

 

 

Gaz de formare H8

  N5

 -

  -

 -

 -

 8

 92

Gaz de formare H12

  N5

 -

 -

 -

 -

12

 88

Gaz de formare H15

  N5

 -

 -

 -

 -

15

 85

Inoxline H2

  R1

 98

 -

 -

 -

 2

 -

Oţeluri NiCr austenitice, nichel sau aliaje pe bază de nichel

Inoxline H5

  R1

 95

 -

 -

 -

 5

 -

Oţeluri NiCr austenitice, nichel sau aliaje pe bază de nichel

 

Tăiere cu plasmă

Produs

ISO

14175

Compoziţie

[% vol.]

Aplicaţii principale

Ar  

CO2

O2

He

H

N2

Azot

N1

 

 

 

 

 

100

Oţeluri înalt aliate, aluminiu şi alte metale neferoase

Oxigen

O1

 

 

100

 

 

 

Oţeluri obişnuite şi slab aliate

 

Tăierea cu laser

Produs

ISO

14175

Compoziţie
[% vol.]

Aplicaţii principale

Ar

CO2

O2

He

H2

N2

Oxigen tehnic (2.5)

O1

 

 

100

 

 

 

Oţeluri obişnuite şi slab aliate

Oxigen 3.5

O1

 

 

100

 

 

 

Viteză de tăiere cu 20% mai mare

Azot tehnic (4.8)

N1

 

 

 

 

 

100

Toate metalele

Azot 5.0

N1

 

 

 

 

 

100

Muchii tăiate foate fin

 

Gaze pentru tehnologia oxi-gaz

Diferitele proprietăți ale gazelor de combustie determină aplicațiile pentru care pot fi utilizate.

Metodă

Gaz de combustie

 

Acetilenă

Propilenă

Propan

MAPP

 

Debitare cu flacără

Grosimea tablei până la 12mm

XXX

XX

X

XX

 

10- 50mm

XX

XXX

XX

XXX

Adaos

50- 200mm

X

XX

XXX

XX

Adaos

peste 200mm

X

 XX

 XXX

XX

 

Sudare

XXX

-

-

-

 

Lipire cu flacără

X

XX

XXX

XX

 

Îndreptare cu flacără

XXX

X

-

-

 

Sablare cu flacără

Oţel

XXX

-

-

-

 

Beton

XXX

XX

X

XX

Adaos

Pulverizare cu flacără

În funcţie de dispozitiv şi producător

 

Pentru toate aplicaţiile recomandăm ca în loc de aer să se folosească oxigenul ca gaz de combustie .

Webový obsah - zobrazení

Sudură

Sudarea cu gaz / oxiacetilenică

Sudarea manuală oxiacetilenică este unul dintre cele mai vechi procedee de sudură. Implică încălzirea metalului care trebuie sudat la temperatura de topire în zona de îmbinare utilizând o flacără de combustibil gazos / oxigen. Adăugarea unui metal de umplere (sârmă de sudură) determină componentele care urmează să fie îmbinate să se topească și să formeze o îmbinare puternic fuzionată. Acetilena este singura utilizată ca gaz de combustie. Acest procedeu este popular şi astăzi în lucrările de asamblare și întreținere.

Avantajul sudării oxiacetilenice este reprezentat de flacăra reglabilă, care poate fi ajustată în funcţie de particularităţile sudurii care trebuie executată. Beneficiile suplimentare includ o pătrundere bună, o pregătire minimă suprafeţelor (şanfrenare) și faptul că procedeul poate fi utilizat oriunde. Acest procedeu poate fi folosit atât pentru sudarea oţelurilor, cât şi pentru sudarea metalelor neferoase. 

 

 

Lipirea cu flacără / brazare

Şi lipirea cu flacără implică utilizarea tehnologiei oxi-gaz. Însă, în acest caz, suprafeţele ce urmează a fi îmbinate nu sunt ele cele topite, ci doar încălzite până la puţin peste punctul de topire a materialului de adaos. Materialul de adaos, care este de obicei sub forma unei sârme, este adăugat în timp ce îmbinarea este încontinuu încalzită, astfel încât acesta să se topească. Trebuie menținut un mic spațiu între părțile care urmează să fie îmbinate, prin care materialul de adaos să poată curge prin acțiune capilară. Utilizarea unui flux îmbunătățește aderența componentelor la materialul de adaos. Acest lucru conduce, de asemenea, la formarea unei îmbinări puternice.

Lipirea şi brazarea sunt printre cele mai vechi si, în acelaşi timp, cele mai moderne procedee de sudură. Progresul tehnologic și cerințele acestuia, precum și planificarea eficientă a producției, au dus la utilizarea tuturor hidrocarburilor comune și a hidrogenului drept gaze de combustie.

Prin adăugarea unei paste de brazare la debitul gazului de combustie, procesul poate fi, de asemenea, automatizat cu echipamente de lipit liniare sau rotative.

Sudarea GMA

Sudura GMA este cel mai popular procedeu de sudare. În funcție de materialul care trebuie sudat și de gazele de protecţie folosite, procesele sunt împărțite în următoarele categorii:

  • Metal Activ Gaz (MAG)
  • Metal Inert Gaz (MIG)

Ambele procedee sunt structurate similar. Cu ajutorul unui dispozitiv de transport un fir metalic continuu este împins în arcul electric şi este topit sub un gaz de protecţie. Imaginea prezintă schematic procesul GMA.

Gazele de protecție au proprietăți diferite în funcție de compoziția lor și, prin urmare, influențează rezultatul sudării în moduri diferite. Sarcina lor principală este să protejeze topitura lichidă de atmosfera care conține azot, oxigen și umiditate. În funcție de materialul care urmează a fi sudat, atmosfera poate avea un efect advers asupra sudurii sau poate duce chiar la nereuşita procesului de sudare.

Gazele de protecţie influenţează următoarele aspecte:

  • Transferul de metal
  • Comportamentul scurgerii topiturii
  • Comportarea la aprindere a arcului electric
  • Stabilitatea arcului electric
  • Transferul de căldură
  • Profilul penetrării
  • Compozitia chimică a sudurii
  • Frecvenţa si cantitatea stropiturii
     

Brazarea GMA

Pentru îmbinarea tablelor galvanizate subțiri (cu grosimea de până la aproximativ 40 μm), brazarea cu gaz metal arc, GMA pe scurt, are avantaje importante în comparație cu sudarea cu metal activ gaz (MAG). Are un nivel înalt de fiabilitate a procesului, o calitate mai bună a cusăturilor, o soliditate foarte bună a îmbinărilor și rezistență foarte bună la coroziune. Din acest motiv, brazarea GMA a devenit extrem de utilizată în industria producătoare de mașini.

Brazarea gaz metal arc este similara procedeului de sudura MAG. Singura diferenţă este faptul că metalul de adaos este inlocuit de o sârmă din materialul de adaos adecvat. Selectarea parametrilor potriviţi – curent, voltaj, alimentarea cu sârmă – previne topirea suprafeţelor componentelor ce urmează a fi sudate. Îmbinarea se formează la fel ca în cazul brazării cu flacără. Materialele de brazare folosite în mod frecvent includ următoarele:

Nume

 Interval de topire

 [°C]

 Limită de curgere

 [N/mm²]

 Rezistenţă la rupere

 [N/mm²]

 Alungire

 [%]

CuSi3

 900 - 1025

 250>120

 340 - 460

 40-46

CuAl8

 1030 - 1040

 180

 380 - 450

 40

CuAl8Ni2

 1030 - 1050

 290

 530 - 590

 >30

CuAl5Mn1Ni1

 1043 - 1074

 -

 430

 35

Gazul standard utilizat pentru brazarea GMA este argonul. Dar acest lucru nu duce întotdeauna la rezultate optime. Bazându-se pe o vastă experiență, pentru brazarea GMA Messer recomandă utilizarea unui amestec de gaze de protecție constând din argon și cantități mici de gaz activ. Se vor obţine, astfel, cusături cu suprafață netedă și tranziții bune între cusături și metalul de bază.

Sudarea TIG

Diferența principală dintre sudarea TIG și sudarea GMA constă în modul de alimentare a materialului de adaos, care nu este adăugat în mod continuu cum se procedează în cazul sudării GMA. În cazul sudării TIG, arcul arde între piesa de prelucrat și un electrod de tungsten ne-topit. Materialul de adaos este adăugat manual, la fel ca la sudura oxiacetilenică. Rolul gazului de protecție este de a proteja electrodul și baia de sudură de efectele negative ale atmosferei. Oxigenul în special poate duce la deteriorarea electrodului.

Procedeul TIG se foloseşte cu succes pentru sudarea oţelurilor înalt aliate, aluminiului şi altor metale neferoase. În cazul oţelurilor înalt aliate şi a materialelor pe bază de nichel se foloseşte un adaos de hidrogen între 2% şi 7% ca factor de reducţie. În cazul metalelor uşoare şi cuprului s-a dovedit a fi eficient un adaos de până la 90% heliu, în funcţie de grosimea piesei de lucru. Procedeul poate fi operat cu curent continuu și curent alternativ. Curentul direct cu un electrod pozitiv este utilizat în general pentru sudarea oțelurilor, cuprului, aliajelor pe bază de nichel, titanului și zirconiului. Curentul alternativ este utilizat pentru aluminiu.

Sudarea cu plasmă

Sudarea cu plasmă este similară celei TIG. În cazul acestui procedeu de sudare arcul electric este constrâns de o duză cu deschidere mică și de viteza mare de ieșire a gazelor.

Sudarea cu plasmă este diferită de sudarea TIG din cauza faptului că arcul electric este constrâns de o duză răcită cu apă. Arcul iese din duza ca un jet de plasmă cu temperatură ridicată și densitate mare. Un strat suplimentar de gaz de protecție acoperă jetul de plasmă și protejează topitura de aerul din jur. În majoritatea cazurilor, gazul care înconjoară electrodul este argonul. În plus aveți nevoie și de un gaz de protecție pentru a preveni oxidarea în baia de sudură (de obicei argon cu 5% hidrogen). Sudarea cu plasmă este utilizată cel mai des pentru sudarea cap la cap a plăcilor metalice și a țevilor. Principalele sale avantaje sunt penetrarea controlată și calitatea înaltă a sudurii.

 

Formarea

Când se sudează oţelurile înalt aliate trebuie protejată şi rădăcina împotriva oxigenului din atmosferă. Protejarea rădăcinii este deseori folosită şi în sudarea MAG. În general, la rădăcină este necesar un conținut de oxigen rezidual mai mic de 20 ppm. Cantitatea de decolorare permisă depinde de utilizarea prevăzută a componentei în cauză. În cazul țevilor mici, rădăcina sudurii este protejată prin trecerea gazului de protecție prin ele. Este important aici ca debitul să fie reglabil la ieşire. În cazul țevilor mai mari, gazul de susținere este direcţionat spre sudură cu un echipament special. Debitul de gaz trebuie aplicat pentru o perioadă suficient de lungă înainte de începerea sudării.

În general, se folosesc așa-numitele gaze de formare - amestecuri de azot / hidrogen. Hidrogenul asigură o securitate sporită împotriva reziduurilor de oxigen atmosferic. Din acest motiv conținutul de hidrogen este întotdeauna mai mare în aplicațiile din construcții decât în ateliere. Teste anterioare au arătat că prezența hidrogenului în gazul de susținere nu are efecte negative, nici chiar în cazul oțelurilor duplex.

Se pot efectua măsurători precise pentru a verifica dacă există sau nu oxigen. Este important în acest caz să urmați procedura corectă.

Formarea poate fi utilizată și pentru sudarea oțelurilor obişnuite sau a aluminiului, unde produce o rădăcină uniformă, fără oxid. Gazul de formare folosit în acest caz este argonul de sudură.

Webový obsah - zobrazení

Debitare

Debitarea cu flacără

În cazul debitării cu flacără suprafaţa componentei care urmează a fi tăiată este încălzită de flacără până la temperatura de aprindere. Când materialul atinge temperatura de aprindere este debitat cu un jet de oxigen. De aici și numele "debitare cu flacără". Deoarece acest proces este exotermic, nu este necesară nici o altă energie pentru încălzirea întregii grosimi a tablei. Flacăra furnizează căldura necesară pentru încălzirea suprafeței. Pentru ca direcția să poată fi schimbată în timpul tăierii fără a roti duza de tăiere, flacăra este dispusă circular în jurul canalului de tăiere. Condiția prealabilă pentru debitare este ca temperatura de aprindere a materialului să fie mai mică decât temperatura de topire. Acest procedeu nu este aplicabil la oțelurile înalt aliate sau metalele neferoase, în cazul lor fiind recomandată debitarea cu plasmă sau cu laser.

Debitarea cu plasmă

Tăierea cu plasmă este potrivită în special pentru oțelurile înalt aliate și pentru metale neferoase cu grosimi mari. Presiunea înaltă a gazului de tăiere trimite arcul electric sub formă de fascicul. Temperatura extrem de ridicată a arcului determină topirea sau încălzirea materialului pană la temperatura de aprindere. Astfel, materialul poate fi ars sau împins din canelură de gazul de tăiere. În cazul grosimilor mai mici, tăierea cu plasmă este inferioară tăierii cu laser în ceea ce privește calitatea tăierii, dar este mai economică atunci dacă se taie tablă mai groasă. Calitatea înaltă a debitării este obținută prin tăierea cu plasmă cu fascicule fine.

Debitarea cu laser

La tăierea cu laser, sursa de căldură este fasciculul laser. Și în acest, când materialul a atins temperatura de aprindere sau a fost topit, este ars sau îndepărtat de jetul de gaze de tăiere.

Sablarea cu flacără

Sablarea cu flacără urmează principiul tăierii cu flacără, cu deosebirea că se utilizează o duză de tăiere cu flacără curbată. Materialul ars (zgura) este îndepărtat prin jetul de oxigen și gaze reziduale din flacăra de încălzire. Acest procedeu este potrivit îndeosebi pentru îndepărtarea sudurilor defecte.

 

 

 

 

 

 

Curăţarea cu flacără

Curățarea cu flacără este utilizată pentru curățarea suprafețelor și pre-tratarea betonului și a oțelului. Un arzător bloc, care constă din duze dispuse strâns ce produc un rând de mici flăcări de încălzire, este trecut direct peste suprafața de curățat. La curățarea betonului (ghidul DVS 0302), încălzirea instantanee a suprafeței duce la eliminarea unui strat subțire. Orice vopsea, mușchi sau alte impurități care pot fi prezente sunt de asemenea eliminate în proces. Rezultatul este o suprafață curată care este potrivită pentru aplicarea vopselelor, tencuielilor sau a altor acoperiri.

La curățarea oțelului, atât componentele feroase cât și cele neferoase de pe suprafață sunt arse, diminuate sau desprinse și îndepărtate mecanic de presiunea flăcării. Aplicația este folosită pe scară largă, de exemplu, în construcția de nave și construcția podurilor. Însă trebuie să fie executată numai de către personal calificat / instruit corespunzător.

Găurirea cu jet de flacără

Găurirea cu jet de flacără implică utilizarea unei lance de oxigen, un tub încărcat cu fire din oțel. Un capăt al acestei lance este încălzit la temperatura de aprindere, în timp ce celălalt capăt este purjat cu oxigen. Ca rezultat, lancea începe să ardă singură. Procedeul poate fi folosit pentru a găuri în beton sau în oțel. Este, de asemenea, recomandat pentru începerea tăierii cu flacără a foii metalice mai groase.

Webový obsah - zobrazení

Încărcare

Pulverizarea termică

Pulverizarea termică a devenit unul din cele mai importante procedee de acoperire cu material. Variantele sale principale sunt următoarele:

  • Pulverizarea cu flacără - cu pulbere sau sârmă
  • Pulverizare atmosferică cu plasmă, pulverizare cu plasmă în vid sau în atmosferă controlată
  • Pulverizare cu flacără de mare viteză - cu pulbere sau sârmă
  • Pulverizare dinamică la rece cu gaz a cuprului, nichelului, oţelului sau a altor metale şi aliaje cu ductilitate suficientă

Gama de gaze necesare este la fel de diversă ca și suprafeţele care se pot acoperi prin procedeele de pulverizare termică.

În timp ce pulverizarea cu flacără permite utilizarea acetilenei și a presiunilor de până la 2,5 bar, pentru pulverizarea cu flacără de mare viteză sunt preferate presiuni mult mai mari: între 5 și 8 bar. Totuşi, tendința este de a utiliza presiuni tot mai mari, până la 10 bar și mai mult. Pulverizarea cu flacără de mare viteză este utilizată pentru a obţine acoperiri de înaltă calitate şi cu o densitate ridicată, precum și cu aderență bună și rezistență la uzură. Pentru a garanta aceste proprietăți, este necesar să se lucreze cu presiuni mari.

 

Vom fi bucuroși să vă sfătuim cu privire la orice întrebări pe care le aveți cu privire la alegerea unui gaz de protecție pentru sudare. Vă rugăm nu ezitați să ne contactați.